Școala online trebuie să fie o măsură temporară ce se impune în această perioadă de criză sanitară și nu o măsură permanentă pentru realizarea predării–învățării-evaluării în școala românească.
Învățarea online trebuie să fie complementară învățării față-în-față şi nu să devină o modalitate de organizare a sistemului de învățământ în țara noastră.
Tehnologia este o realitate a lumii moderne, un domeniu în continuă schimbare, care poate aduce beneficii enorme în sistemul de educație, însă educația nu se poate face online o perioadă îndelungată, dacă se dorește și calitate.
Această pandemie a determinat pe unii să aprecieze şcoala online ca o soluţie salvatoare a învăţământului românesc, ca singura modalitate de modernizare a educaţiei şi o manieră unică de reformare a sistemului de învăţământ. Într-adevăr, şcoala online este o soluţie salvatoare de moment, în această perioadă de criză economico-sanitară. Digitalizarea în sistemul de învăţământ românesc, însă, după părerea mea, trebuie privită ca alternativă în cazuri de criză, sau ca măsură complementară la şcoala faţă în faţă şi nu o permanentizare a stilului de predare şi învăţare. Tehnologia este o realitate a lumii moderne, un domeniu în continuă schimbare, care poate aduce beneficii enorme în sistemul de educație, dacă este folosită într-un mod eficient și adaptat.
Ceea ce trebuie să avem în vedere, ca profesori, este că utilizarea unui instrument educațional sau utilizarea tehnologiei nu este un scop, este doar un mijloc pentru atingerea obiectivelor.
Consider că normalitatea sistemului educaţional din România trebuie să se bazeze pe o predare-învăţare de calitate, pe o evaluare obiectivă, pe fond şi nu pe formă, iar acest lucru se poate realiza prin conexiunea afectivă, faţă în faţă, dintre profesor şi elev.
În condițiile actuale, evaluarea școlară reprezintă o provocare pentru cadrele didactice, dar și pentru elevi.
Este important de reținut faptul că majoritatea metodelor și procedeelor de evaluare utilizate la orele față în față sunt transferabile în mediul virtual.
Evaluarea reprezintă un proces care necesită o reflecție profundă și o planificare a strategiei didactice încă de la conceperea activităților de învățare. Stabilirea unei strategii de evaluare de la începutul demersului didactic dezvoltă o coerență între activitățile de predare-învățare și metodele de evaluare, în consecință asigură validitatea demersului evaluativ pe care ne dorim să îl parcurgem împreună cu elevii.
Trebuie menționat faptul că majoritatea metodelor și procedeelor de evaluare sunt transferabile la distanță.
Acest lucru se poate realiza astfel: transferând testul tradițional susținut în clasă într-o lucrare scrisă susținută acasă pe dispozitivul informatic sau într-un examen individual susținut într-o videoconferință, transferând o expunere în fața clasei într-o prezentare individuală înregistrată și postată pe platformă sau pe grupul clasei etc.
Strategia de evaluare presupune efectuarea câtorva pași:
consultarea și însușirea planificării calendaristice;
definirea obiectivelor de evaluare;
determinarea datelor colectate;
planificarea modalităților de interpretare a acestor date.
Evaluarea cunoștințelor elevilor noștri constituie momentul în care culegem informații referitoare la competențele lor, dovezi a ceea ce ei au dobândit într-o anumită perioadă. Pentru acest lucru, trebuie vizate întâi acele cunoștințe și abilități pe care ne dorim ca elevii noștri să le însușească, respectiv să le dobândească.
Și în mediul virtual, evaluarea se poate realiza sub forma de test, exercițiu de producere scrisă și producere orală. Amintim mai jos câteva instrumente aplicabile în evaluarea la distanță:
Pentru testul scris: chestionarele care sunt deja puse la dispoziția profesorilor și a elevilor de către diverse platforme, chestionarele concepute de profesori și postate pe platforma școlii, pe un blog sau un grup al clasei, quiz-uri;
Pentru producerea scrisă: portofoliul digital, proiectul de cercetare, comentarii în scris pe bloguri, platforme sau grupul clasei, exerciții interactive disponibile pe diverse site-uri;
Pentru producerea orală: videoconferințe, înregistrări audio/video, ora virtuală.
Totuși ce strategie să abordăm pentru a evita ca elevii să trișeze? Trebuie să avem în vedere setările unui chestionar online și să evităm să le aplicăm pe acelea care pun la dispoziție și răspunsurile. Un alt aspect de luat în considerare este durata de rezolvare a chestionarului, cu alte cuvinte accesul să fie limitat.
În cazul în care noi, profesorii, dorim să concepem un chestionar, este bine să ținem cont de următoarele aspecte: crearea unor întrebări care să antreneze reflecția personală, solicitarea justificării răspunsului ales (dacă aplicăm un chestionar care presupune alegerea variantei corecte).
Indiferent de metoda de evaluare aplicată este indicat să amintim elevilor înainte de a începe evaluarea, reguli și îndatoriri pentru a ne asigura că elevii știu să opereze corect și eficient pe site-urile, platformele, resursele recomandate.
BIBLIOGRAFIE:
Joiţa, E.. (2007). Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învăţare cognitivconstructivistă. Bucureşti: E.D.P..
Manolescu, M.. (2004). Activitatea evaluativă între cogniţie şi metacogniţie. Bucureşti: Meteor Press.
Manolescu, M.. (2005). Evaluarea şcolară. Metode, tehnici, instrumente. Bucureşti: Meteor Press.