PROFESOR IFTIMIU NICOLETA COLEGIUL ECONOMIC ,,ION GHICA” BACĂU

Contextul pandemic actual, pe care îl traversăm de cîteva luni bune, a forţat adaptarea tuturor celor implicaţi (elevi–profesori- părinţi- instituţii) în domeniul educaţional la provocări nemaiîntâlnite şi la adaptabilitate rapidă.
 O caracteristică a vremurilor contemporane o reprezintă sicronizarea învătământului românesc cu cel mondial, cel puţin în privinţa accesării platformelor educaţionale pe care se desfăşoară orele, în condiţiile crizei sanitare. La aceasta, putem adăuga conexiunea cu ce se întâmplă la nivel global, prin accesul profesorilor la webinarii sau conferinţe online, prin care se împărtăşesc impresii sau experinţe de bună practică. Sintagme precum ,,blended learning” ,,flipped learning” sau ,,flipped classroom” circulă în toată lumea şi profesorii sunt familiarizaţi cu aceste concepte, cel puţin la nivel teoretic. Profesorul secolului al XXI-lea trebuie sa aibă competenţe multiple, să fie facilitator al învăţării, să aibă abilitatea de a posta/crea lecţii virtuale, să fie un bun vorbitor în pubic. Astfel, triada predare-învăţarea-evaluare trebuie regândită. Simpla asigurare a accesului la dispozitive a elevilor nu duce, neapărat, la rezultate bune. Evaluarea digitală rămâne, în continuare, punctul cel mai sensibil şi vulnerabil încă. Învăţământul românesc este la început de drum în educaţia online, nu are experinţa şi acreditarea celui european sau american care exersează de cîţiva ani în acest domeniu. Evaluarea interactivă rămâne o coordonată esenţială a demersului educativ din mediul online.
 Când predăm online, trebuie să putem verifica progresul elevilor noștri, astfel încât să îi putem liniști cu privire la realizările lor în învățare și să adunăm informații despre situaţiile în care ar putea avea nevoie de sprijin suplimentar. Mediul de învățare online ne permite să explorăm diferite metode de evaluare formativă și ne oferă o oportunitate ideală de a dezvolta capacitatea elevilor de a se autoevalua prin întrebări intensive și feedback-uri direcționate.
 În mediul online, evaluarea formativă, mai mult ca oricând, trebuie să se concentreze pe creaţie, pe exprimarea propriei personalităţi de exemplu, filme video, artă digitală, compuneri scrise, benzi desenate). Profesorul trebuie să se asigure, că elevii, prin evaluarea formativă propusă, cunosc de la început:
 – ce obiective se urmăresc prin evaluare;
 – cum pot fi atinse obiectivele: ce format va avea produsul final ( de exemplu, portofoliu, proiect, produs vizual/scris:
 – criteriile de evaluare ale produsului final.
 Este necesar ca profesorul să facă o listă de unelte online cu care elevii vor lucra (de exemplu, cărţi digitale, postere, prezentări video)
 O condiţie obligatorie este aceea de a comunica elevilor, la început de semestru/capitol/lecţie în ce va consta evaluarea şi sub ce formă se va desfăşura. Trebuie înlăturate astfel temerile elevilor. Se transmit acestora întrebări de tipul ,,de ce vor fi evaluaţi?” ,,, ce materie va fi evaluată?”, ,,cum vor fi evaluaţi ?”, ,,când vor fi evaluaţi?”. În condiţiile educaţiei online. Şi se oferă răspunsuri clare, precise, prompte.
 Vom exploata materialele din clasa online pentru evaluare, utilizând activități individuale în scopuri multiple de evaluare și vom folosi întrebări profunde pentru a aduna dovezi ale progresului învățării.
 Putem vorbi astfel de:
 Evaluare formativă continuă în timpul orelor de curs prin observare.
 Feedback- ul individual, de grup mic şi de clasă în timp real, după cum este necesar, poate orienta profesorul asupra modalităţii de predare.
 Feedback- ul în caseta de chat care poate fi salvat şi, conţinutul, exportat, oferind o evidenţă a muncii scrise a elevilor care pot fi evaluaţi.
 Activitatea interactivă, având la dispoziţie instrumentele din Suita Google pentru Educaţie ( G Suite for Education) este ofertantă, de exemplu, cea de pe Jamboard, pe grupe, poate fi o metodă de evaluare.
 https://jamboard.google.com/d/1XnBz6lgVbcensDxOhsbR2MLImZS4QO6plIbNeYkNjyo/viewer?f=0
 https://jamboard.google.com/d/1-QBrS3qijSHAHSCRJdQ3_DDDe1gAYq0F9RUU0YG-AE8/viewer?f=3
 Prezentarea studiilor de caz, la clasa a XI-a, la disciplina limba română reprezintă o modalitate de evaluare prin proiect. Se evaluează competenţe precum abilităţi digitale, lucrul în echipă, capacitatea de sinteză, respectarea planului, produsul final, prezentarea coerentă, fluentă la ora online. După prezentare, elevii vor răspunde la întrebări precum ,, Căt de mult mi-a placut această activitate?”, ,,Cât de mult simt că am înţeles din această activitate?”, ,,Cât de mult am lucrat la acest proiect?”, ,, Cât de bine l-am prezentat la ora online?”. Răspunsurile la aceste întrebări pot constitui autoevaluarea elevilor.
 Formularele Google sunt la îndemâna profesorului pentru evaluare, un instrument practic, uşor de folosit pentru evaluarea unor lecţii/capitole sau subcapitole. O alta problematică, pe care ar trebui să o aducem în discuţie, fie şi ca reflecţie, o reprezintă evaluarea standardizată, în privinţa căreia s-au facut paşi importanţi în România. Va putea aceasta să reprezinte o evaluare obiectivă în absolut, va înlătura erorile, cum ar fi subevaluarea sau supraevaluarea elevilor, întâlnite le examenele naţionale?
 Forme moderne de evaluare, precum autoevaluarea şi interevaluarea, în sistem online, sunt importante, dacă luăm în calcul principiul interactivităţii şi centrarea pe elev. Metodele de evaluare online pot fi diferite şi aplicate la nivelul colectivelor de elevi, în funcţie de particilarităţile psiho- intelectuale şi de vârstă ale acestora. Indiferent de formele pe care le poate lua, evaluarea online trebuie să fie obiectivă, să reflecte cunoştinţele, competenţele, progresul elevilor de la o oră la alta, de la un an la altul, pe drumul infinit al cunoaşterii.
 
BIBLIOGRAFIE:
 1.https://www.schoology.com/blog/digital-learning
 2. https://webinars.eltngl.com/assessing-young-learners-online/