Un avantaj al învățământului online îl reprezintă în schimb transparența: Acum părinții pot vedea cum se desfășoară o oră, pot chiar lua parte la ea, pot vedea care este limbajul folosit de profesor și felul în care gestionează anumite probleme delicate, conflicte apărute între copii. Pot să vadă și să aprecieze care este nivelul copilul lui față de nivelul clasei, pot vedea dacă copilul se confruntă cu probleme la anumite materii sau subiecte, și nu în ultimul rând, pot învăța și ei de la profesori. Un om care toata viața a lucrat cu copii, de multe ori știe cum sa gestioneze situațiile de conflict, cum să se facă înțeles de către copii, cum să le explice. În calitate de părinți, putem să învățăm de la profesori.
Tehnologiile informatice au pătruns din ce în ce mai mult în domeniul educaţiei, în predarea tututor disciplinelor, iar dezvoltarea exponenţială a Internetului a determinat diversificarea ofertei educaţionale, apărând noi tipuri de cursuri, instituţii şi platforme online care vin în ajutorul elevilor.
Evaluarea online este o metodă a evaluării care poate răspunde eficient situaţiilor identificate, mai ales că poate fi aplicată pe oricare dintre cele trei forme ale evaluării tradiţionale: iniţială, continuă şi cumulativă.
Cea mai frecventă punere în practică a evaluării online este reprezentată de testele tip chestionar. Acestea pot presupune răspunsuri de tip „da”/”nu” („adevărat”/”fals”) sau selectarea uneia sau mai multor variante corecte de răspuns din mai multe posibile, asociere de imagini, texte, sau întrebări cu răspuns deschis.
Astfel, evaluarea online prin teste de tip chestionar este o metodă ce poate fi aplicată indiferent de materie, are un nivel înalt de obiectivitate şi provoacă elevii să aibă o atenţie sporită pentru a face alegerile sau completările corecte, în acelaşi timp creându-le o imagine de ansamblu asupra materiei.
Învățarea de la distanță a devenit o oportunitate de a defini atât rolul elevului ca parte activă în învățare, cât și al cadrului didactic, care ar trebui să aibă în primul rând rolul de facilitator, să inspire învățarea și să o ghideze mai mult decât să o controleze. O parte din elevii nu s-au implicat în cadrul învățării online, nu atât din cauza că nu au avut posibilitate tehnică, ci nu au fost motivați, au beneficiat de alt mediu de învățare, decât cel bazat pe frică, control și autoritate din cadrul școlii, deseori manifestând forme de protest, din cauza sarcinilor complicate și multiple, oferite de profesori, dar deseori fără a oferi explicații în detalii. Exercițiul de învățare de la distanță a demonstrat că competențele digitale trebuie dezvoltate, pentru a contribui la un șir de invenții noi și descoperiri, crearea de sarcini creativitate și comunicare eficientă.
Platformele de e-learning permit două moduri de învăţare:
sincronă, în care instructorul controlează lecţia în întregime, creând, coordonând, adaptând şi monitorizând mediul educaţional
asincronă, ceea ce implică studiu în ritmul personal al cursanţilor, proiecte de colaborare şi învăţare la distanţă.
Mulți respondenți au menționat, că o metodă eficientă folosită la clasă, dar și în cadrul învățării de la distanță este cea a investigației, care încurajează elevii să găsească singuri soluții la problemele identificate și îi antrenează să gândească liber, critic și constructiv.
Folosind creativ această metodă, elevii nu sunt tratați drept simpli receptori de informație de la profesor sau din manuale, ci singuri ajung la soluții, testează ipoteze și apoi le verifică. Așa cum învățarea în baza metodei investigației durează de regulă mai mult timp, tocmai instrumentele digitale pot fi utilizate pentru a transmite elevilor din timp informații, subiecte și detalii organizatorice. Aceasta va contribui substanțial și la consolidarea autonomiei învățării, dezvoltarea abilităților de muncă independentă, promovarea unei culturi a încrederii și a stării de bine.
În cadrul organizării procesului de învățare de la distanță, este necesar de reorganizat demersurile de predare-învățare-evaluare, accent punându-se pe noi paradigme ale educației, care includ nu doar însușirea de cunoștințe, ci în primul rând sistematizarea conținuturilor, utilizarea unor instrumente adecvate, practicarea unor tehnologii bazate pe joc, cercetare și creativitate, managementul eficient al timpului și al resurselor, alternarea activităților frontale cu cele individuale, valorizarea învățământului personalizat etc.