PROFESOR ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ARDELEAN REGHINA RAMONA ȘCOALA PRIMARĂ NR. 2, VALEA CERULUI

 Evaluarea online este o metodă a evaluării care poate răspunde eficient situaţiilor identificate, mai ales că poate fi aplicată pe oricare dintre cele trei forme ale evaluării tradiţionale: iniţială, continuă şi cumulativă.
 Cea mai frecventă punere în practică a evaluării online este reprezentată de testele tip chestionar. Acestea pot presupune răspunsuri de tip „da”/”nu” („adevărat”/”fals”) sau selectarea uneia sau mai multor variante corecte de răspuns din mai multe posibile, asociere de imagini, texte, sau întrebări cu răspuns deschis.
 Astfel, evaluarea online prin teste de tip chestionar este o metodă ce poate fi aplicată indiferent de materie, are un nivel înalt de obiectivitate şi provoacă elevii să aibă o atenţie sporită pentru a face alegerile sau completările corecte, în acelaşi timp creându-le o imagine de ansamblu asupra materiei.
 Este necesar ca evaluarea să fie centrată pe aspectele ei formative, astfel încât să întărească şi să susţină interesul elevilor pentru studiu, să-i îndrume spre acumularea de cât mai multe cunoștinte şi spre activitatea de învăţare.
 Tehnologiile informatice au pătruns din ce în ce mai mult în domeniul educaţiei, în predarea tututor disciplinelor, iar dezvoltarea exponenţială a Internetului a determinat diversificarea ofertei educaţionale, apărând noi tipuri de cursuri, instituţii şi platforme online care vin în ajutorul elevilor.
Un demers evaluativ realizat prin intermediul metodei R.A.I. implică respectarea următorilor paşi (în cazul unei activităţi frontale): se precizează conţinutul/tema supus/ă evaluării; se oferă o minge uşoară elevului desemnat să înceapă activitatea; acesta formulează o întrebare şi aruncă mingea către un coleg care va preciza răspunsul; la rândul său, acesta va arunca mingea altui coleg, adresându-i o nouă întrebare; elevul care nu va putea oferi răspunsul corect la întrebare va ieşi din „joc”, răspunsul corect fiind specificat de cel ce a formulat întrebarea; acesta are dreptul de a mai adresa o întrebare, iar în cazul în care nici el nu cunoaşte răspunsul corect, va părăsi „jocul” în favoarea celui căruia i-a adresat întrebarea; în „joc” vor rămâne numai elevii care demonstrează că deţin cunoştinţe solide în legătură cu tema evaluată; la final, profesorul clarifică eventualele probleme/întrebări rămase fără răspuns. Pe parcursul activităţii, profesorul-observator identifică eventualele carenţe în pregătirea elevilor şi poate adopta astfel deciziile necesare pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora, precum şi pentru optimizarea procesului de predare-învăţare.
 Această metodă alternativă de evaluare poate fi utilizată în cadrul oricărei discipline de studiu, cadrul didactic atenţionând însă elevii în ceea ce priveşte necesitatea varierii tipurilor de întrebări şi a gradării lor ca dificultate.
Tehnica 3-2-1 este „un instrument al evaluării continue, formative şi formatoare, ale cărei funcţii principale sunt de constatare şi de sprijinire continuă a elevilor.”
Este o tehnică modernă de evaluare care nu vizează sancţionarea prin notă a rezultatelor elevilor, ci constatarea şi aprecierea rezultatelor obţinute la finalul unei secvenţe de instruire sau al unei activităţi didactice, în scopul ameliorării/îmbunătăţirii acestora, precum şi a demersului care le-a generat.
Denumirea acestei tehnici se datorează solicitărilor pe care ea şi le subsumează. Astfel, elevii trebuie să noteze: trei concepte pe care le-au învăţat în secvenţa/activitatea didactică respectivă; două idei pe care ar dori să le dezvolte sau să le completeze cu noi informaţii; o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care şi-au format-o/au exersat-o în cadrul activităţii de predare-învăţare.
Avantajele tehnicii 3-2-1: aprecierea unor rezultate de diverse tipuri (cunoştinţe, capacităţi, abilităţi); conştientizarea achiziţiilor ce trebuie realizate la finalul unei secvenţe de instruire sau a activităţii didactice; cultivarea responsabilităţii pentru propria învăţare şi rezultatele acesteia; implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor propuse; formarea şi dezvoltarea competenţelor de autoevaluare; formarea şi dezvoltarea competenţelor metacognitive; asigurarea unui feedback operativ şi relevant; reglarea oportună a procesului de predare-învăţare.
 ”Oricât de performant sau prietenos ar fi o aplicație de evaluare online, aceasta nu poate înlocui pe deplin multiplele acțiuni ale feedback-ului învățării, acțiuni inițiate prin microdeciziile educatorului. Așadar, facem evaluare doar pentru că trebuie? Sau în aceste momente grele o facem pentru continuitate. O facem pentru a avea un scop. Pentru a nu ne izola de educație și de tot ceea ce înseamnă ea”.