Societatea cunoașterii impune utilizarea tehnologiilor informației și comunicării, în sistemele educaționale. Dezvoltarea competențelor specifice TIC este o condiție necesară, pentru inserția reală a persoanelor pe piața muncii și în societate.
Practica pedagogică răspunde noilor provocări, prin utilizarea noilor tehnologii, în procesul de predare- învățare- evaluare, determinând transformări în integrarea noilor teorii psihologice și pedagogice ale învățării și a metodelor active.
Cadrele didactice dobândesc și aplică noi competențe și abilități, care țin de metodica predării disciplinelor, implicând managementul resurselor multimedia, în vederea atingerii obiectivelor învățării, proiectarea softului educațional pe baze teoretice pedagogice, (re)gândirea activităților de predare-învățare-evaluare, din perspectiva interacțiunii om-computer.
I. Forme de evaluare a rezultatelor şcolare:
a.Evaluarea inițială- se efectuează la începutul unei activităţi de instruire în scopul cunoaşterii capacităţilor de învăţare ale elevilor, a nivelului de pregătire, de la care pornesc.
b.Evaluarea sumativă (cumulativă)- se realizează prin verificări punctuale la sfârşit de capitol/ unitate de învăţare, sau de semestru. Evaluarea sumativă nu permite ameliorarea procesului didactic decât după perioade mari de timp.
c.Evaluarea formativă (continuă) permite verificarea performanţelor elevilor pe secvenţe mici de activitate şcolară. Evaluarea formativă asigură măsurarea nivelului de pregătire al elevilor, identificarea neclarităţilor după fiecare secvenţă de învăţare şi adoptarea măsurilor necesare ameliorării procesului de învăţământ şi a randamentului şcolar.
II. Metode tradiţionale de evaluare a rezultatelor şcolare:
Observarea curentă a comportamentului de învăţare al elevilor, probele orale, probele scrise, temele pentru acasă sunt forme de verificare, metode şi procedee de evidenţiere a performanţelor elevilor, ce fac parte din sistemul metodologic al evaluării rezultatelor şcolare şi a randamentului şcolar. În mediul online, profesorul poate opta pentru comunicarea video-audio unu la unu, prin intermediul MEET, pentru a evalua competențele, în contextul desfășurării cursurilor la distanță.
III. Metode alternative de evaluare (exemplu: portofoliul; hărţile conceptuale; proiectul; jurnalul reflexiv; metoda R.A.I.; studiul de caz)
Spre deosebire de metodele tradiţionale, metodele alternative de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici:
– pe de o parte realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legatură cu instruirea/învăţarea, de multe ori concomitent cu aceasta;
– pe de altă parte ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare.
Valenţe formative ale metodelor alternative de evaluare:
stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă;
asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi situaţii;
asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional, devenind astfel operaţionale;
descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru notă;
reduc factorul stres în măsura în care profesorul este un consilier, iar evaluarea are ca scop în primul rând îmbunătăţirea activităţii şi stimularea elevului şi nu sancţionarea cu orice preţ, activităţile de evaluare, cuprinzând materiale elaborate de-a lungul unui interval mai mare de timp ;
pentru a evalua referatele și proiectele întocmite de elevi, putem folosi resursele educaționale ale platformelor dedicate, pentru încărcarea acestora și evaluarea ulterioară de către profesor. Sau putem folosi clasicul e-mail pentru transmiterea spre evaluare a acestora. Dacă vorbim despre proiecte aplicate (modele, schițe, etc.) elevul poate realiza scurte filmări, ce pot fi postate și prezentate;
platformele educaționale, pun la dispoziția profesorului resurse și instrumente de evaluare multiple, pentru elaborarea testelor.
Rolul noilor tehnologii de învățare și al softurilor educaționale se concretizează prin oferirea accesului la informații și cunoaștere, facilitarea înțelegerii fenomenelor, asigurarea instruirii individualizate.
Cadrele didactice sunt chemate să proiecteze demersuri curriculare de predare- învățare- evaluare, cu accent pe componenta TIC, pentru a asigura progresul tuturor elevilor.
BIBLIOGRAFIE:
Sorin Cristea, Curriculum Pedagogic, vol.I, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 2008, pag. 251-253