În mare parte în literatura de specialitate formele de evaluare sunt structurate în:
metode tradiționale: probe orale, probe scrise, probe practice;
metode complementare (moderne): observarea sistematică a comportamentului, referatul/eseul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea.
O metodă modernă de evaluare este evaluarea cu ajutorul calculatorului atât pentru probele orale cât și pentru probele scrise.
Pentru probele orale putem folosi fără nici o problemă comunicarea video-audio pe diferite platforme educaționale, în care evaluatul să poată expune răspunsul la o întrebare sau o lecție învățată. Pentru probele scrise se pot folosi diferite tipuri de itemi.
După gradul de obiectivitate oferit în corectare tipurile de itemi pot fi clasificați astfel:
A. Itemi obiectivi – testează un număr mare de elemente de conținut într-un interval de timp relativ scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor școlare.
B. Itemi semiobiectivi – pot acoperi o gamă variată de capacități intelectuale care se doresc a fi testate, oferind în același timp posibilitatea de a utiliza si materiale auxiliare utile elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse.
C. Itemi subiectivi (cu răspuns deschis) – sunt relativ ușor de construit, principala problemă constituind-o modul de elaborare a schemei de notare a acestora, cu atât mai mult cu cât această categorie de itemi vizează demonstrarea de către elevi, în răspuns, a originalității și creativității lor.
A. Itemi obiectivi
Testele, în special cele standardizate, conțin un număr de itemi. Între aceștia, o categorie distinctă o formează itemii obiectivi, caracterizați prin: structurarea explicită a sarcinilor propuse si corelarea cu obiectivele de evaluare; capacitatea de a testa un număr mare de elemente de conținut într-un timp relativ scurt; fidelitate ridicată; asigurarea obiectivității în evaluare si notare; asocierea cu o schemă de notare simplă, un punctaj care se acordă în totalitate sau nu, în funcție de marcarea de către elev a răspunsului corect, respectiv, greșit.
A.1. Itemi cu alegere duală
Itemii cu alegere duală pun elevul în situația de a selecta răspunsul corect din doar două variante posibile: adevărat/fals, da/nu, corect/incorect, acord/dezacord. Itemii de tip da/nu si adevărat/fals sunt cel mai frecvent folosiți. Utilizarea lor poate fi adecvată atunci când profesorul dorește să evalueze: cunoașterea de către elev a unor informații punctuale, date faptice, termeni, definiții, legi, principii, formule; diferențierea pe care o poate realiza elevul între enunțurile faptice si cele de opinie; capacitatea elevului de a identifica relații de tip cauză-efect, succesiunea logică sau cronologică a unor evenimente.
Pentru proiectarea corectă a acestui tip de itemi este necesară respectarea următoarelor cerințe: formularea clară și precisă a enunțului; dacă se solicită aprecierea cu „adevărat” sau „fals”, atunci se vor evita enunțurile foarte generale; selectarea unor enunțuri relevante pentru domeniul de cunoaștere sau categoria de competențe testată; se va evita utilizarea enunțurilor negative și, în special, folosirea dublei negații, care induce un grad înalt de ambiguitate și împiedică înțelegerea enunțului itemului de către elev; se vor evita enunțurile lungi si complexe; nu se va folosi un limbaj prea academic, o terminologie foarte specializată sau o construcție lingvistică stufoasă si greoaie; se va evita introducerea a două idei într-un singur enunț, cu excepția cazurilor în care se dorește evidențierea relației cauză-efect; enunțurile adevărate si cele false vor fi aproximativ egale ca lungime; numărul enunțurilor adevărate și cel al enunțurilor false vor fi aproximativ egale, dar nu exact egale, deoarece acesta poate constitui un indiciu după care elevul încearcă să ghicească răspunsul corect.
A.2. Itemi de tip pereche
Itemii de tip pereche pun elevul în situația de a determina corespondența corectă între cuvinte, propoziții, fraze, valori numerice, semnificații, litere, simboluri, informații, etc. Acești itemi evaluează abilitatea elevului de a identifica relația existentă între două elemente. De cele mai multe ori, această abilitate presupune recunoașterea relației, adică antrenează capacități de tip reproductiv
A.3. Itemi cu alegere multiplă
Acești itemi evaluează abilitatea elevului de a identifica relația existentă între două elemente. De cele mai multe ori, această abilitate presupune recunoașterea relației, adică antrenează capacități de tip reproductiv. Itemul cu alegere multiplă este alcătuit dintr-o premisă si o listă de variante reprezentând soluțiile itemului. Lista de variante conține răspunsul corect – unul singur -, pe care elevul trebuie să îl identifice, si un număr oarecare de alte variante de răspuns – incorecte, dar plauzibile – numite distractori.
B. Itemi semiobiectivi
Itemii semiobiectivi sunt acea categorie de itemi care solicită elevului construirea parțială sau totală a unui răspuns la sarcina definită în enunțul itemului. Utilizarea acestui tip de itemi poate încuraja elevul în aprofundarea noțiunilor învățate, creșterea vitezei de operare cu acestea, a clarității, conciziei și acurateței exprimării.
B.1. Itemi cu răspuns scurt / de completare
Acești itemi solicită elevul să formuleze un răspuns scurt sau să completeze o afirmație în așa fel încât aceasta să dobândească sens si valoare de adevăr. Itemii cu răspuns scurt solicită elevului elaborarea răspunsului sub forma concisă a unei propoziții, fraze, uneori doar cuvânt, simbol, număr. Cel mai adesea, ei au forma unei întrebări.
B.2. Întrebările structurate
Întrebările structurate sunt itemi care conțin mai multe sarcini de lucru, punând elevul în situația de a construi răspunsurile și de a alege modalitățile de formulare a acestora. Ele realizează trecerea de la itemii obiectivi și semiobiectivi către itemii liberi.
C. Itemi subiectivi
Itemii subiectivi sau cu răspuns deschis au drept principală caracteristică faptul că testează originalitatea elevului, creativitatea si capacitatea sa de personalizare a cunoștințelor. Ei sunt în mod special recomandați pentru realizarea evaluării la științele socio-umane, date fiind particularitățile acestora, precum și natura competențelor generale și specifice pe care își propun să le formeze la elevi. Cu toate că acești itemi par relativ ușor de construit, exigentele formulării corecte a cerinței și a baremului de corectare și notare sunt foarte stricte; ele trebuie să prevină acea subiectivitate a profesorului care conduce la evaluarea neprofesională, arbitrară, și la punerea elevului în situația de a fi nedreptățit.
C.1. Rezolvarea de probleme
Rezolvarea de probleme sau de situații problematice – individuală sau în grup constituie o modalitate prin care profesorul poate crea situații de învățare ce dezvoltă creativitatea, gândirea divergentă, imaginația, capacitatea de transfer, de generalizare sau/și de concretizare a informațiilor si procedurilor.
C.2. Itemi de tip eseu
Itemul de tip eseu pune elevul în situația de a construi un răspuns liber în conformitate cu un set dat de cerințe; cu cât cerințele sunt mai precis formulate și mai explicit ilustrate în schema de notare, cu atât crește fidelitatea evaluării și notării (gradul de obiectivitate în raport cu mai mulți evaluatori și/sau cu mai multe evaluări succesive).
SURSA:
http://www.socio-umane.ro/e107_files/downloads/Documente%20scolare/Evalu…