În contextul creat de pandemia Covid-19 atât la nivel național, cât și la nivel european și internațional, cadrele didactice, dar și elevii trebuie să se adapteze, cel puțin pentru o perioadă, la trecerea de la sistemul clasic de învățare (cu prezența fizică la școală a participanților la procesul instructiv-educativ) la predarea în mediul online, cu toate provocările presupuse de aceasta.
Una dintre aceste provocări este cu siguranță evaluarea activităților desfășurate de elevi în mediul online, evaluarea numărându-se, după cum este universal acceptat, printre pilonii principali pe care este clădit procesul de predare-învățare. Trecerea acestui proces în mediul online nu trebuie să ne facă să neglijăm acest aspect esențial în relația cu elevii din clasele noastre.
O formă de evaluare folosită cu preponderență în predarea clasică este evaluarea formativă. Aceasta este definită ca acel tip de evaluare care se realizează pe tot parcursul unui demers pedagogic, este frecventă sub aspect temporal și are ca finalitate remedierea lacunelor sau erorilor săvârșite de elev, comparând performanța acestuia cu un prag de reușită dinainte stabilit, dar fără a-și fixa scopul suprem de a-l judeca sau clasa pe elev, ci având mai degrabă ca țintă indentificarea situațiilor în care elevul întâmpină dificultăți și găsirea modalităților de depășire a acestora. [1]
Odată cu trecerea în mediul online, evaluarea formativă trebuie să fie desfășurată în conformitate cu trăsăturile specifice ale acestui nou mediu de învățare și ținând cont de situația în care se află atât elevii, cât și cadrele didactice.
În acest sens, evaluarea formativă de la distanță se poate cristaliza în jurul unui set de principii pe care fiecare profesor le poate lua în considerare în demersul său:
1. Fixarea clară a obiectivului
Există foarte multe instrumente online pentru evaluarea înțelegerii elevilor. De aceea devine important să găsim echilibrul perfect între rutină și varietate prin alegerea unui număr potrivit de intrumente de evaluare (între două și patru), asigurându-ne că elevii folosesc intrumente cu care sunt obișnuiți, dar sunt și expuși la noutăți, astfel încât verificarea însușirii de cunoștințe nu devine plictisitoare. Intrumentele alese trebuie adaptate scopului, folosim un tip de instrumente pentru evaluarea procesului de învățare și un alt tip pentru evaluarea insușirii conținuturilor.
2.Colectarea datelor de-a lungul timpului
Evaluarea formativă reprezintă un proces și este important să colectăm dovezile de învățare de-a lungul unei perioade de timp. Deși instrumentele de predare și evaluare digitale pot fi alese de profesor, elevii pot fi încurajați să-și documenteze pe parcurs experiența de învățare, trimițând periodic videoclipuri, fotografii sau screenshot-uri. În cazul elevilor cu vârsta mai mică, această inițiativă poate fi încercată ca un parteneriat realizat împreună cu părinții.
3.Concentrarea pe feedback
Când verificăm întețelegerea conținuturilor, este important să comunicăm feedback-ul rezultat în urma interacțiunii cu elevul. Profesorul poate oferi feedback scris sau oral prin conținut video, înregistrări, postări de materiale scrise pe platformă. În timpul comunicării directe cu elevii se poate oferi feedback sincron. Important este ca acesta să ajungă eficient la elevi, să fie înțeles și folosit în ameliorarea activității de învățare.
4. Conversațiile personale rămân esențiale
Conversațiile cu elevii rămân printre cele mai puternice și eficiente mijloace de a verifica gradul de înțelegere la care aceștia au ajuns. În contextul actual, de învățare online, la distanță, importanța lor devine și mai mare, într-o perioadă în care riscul de izolare mentală și emoțională este din ce în ce mai ridicat, mai ales în rândul elevilor de vârsta gimnaziului. Prin programarea de sesiuni de discuții individuale cu elevii, le putem evalua nivelul de învățare și oferi în același timp nu doar feedback-ul privind însușirea cunoștințelor, ci și o conexiune umană, atât de necesară în aceste vremuri tulburi. Există intrumente video care se pretează perfect la astfel de interacțiuni. În acest context, dascălul își poate pune în valoare rolul de educator în sensul deplin, dincolo de transmiterea de informații trebuind să se intereseze de starea generală de bine a elevului în această perioadă și de felul în care acesta este afectat de întreaga experiență a școlii online.
BIBLIOGRAFIE:
Diane Conrad, Jason Openo, Assessment strategies for Online Learninng. Engagement and Authenticity, AU Press, 2018.
Constantin Cucoș, Pedagogie, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, București, 2014, cap.21: Strategii de evaluare și notare.
[1] Constantin Cucoș, Pedagogie, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Polirom, București,2014, cap.21: Strategii de evaluare și notare.