ŞCOALA GIMNAZIALĂ GRUMĂZEŞTI PROF. ÎNV. PRIMAR: COCA ECATERINA

Învățământul online deschide posibilitatea unei pregătiri structurate, coordonate și corect etapizate; reprezintă o formă de învățare la distanță, facilă, destinată celor care nu au posibilitatea de a accesa sistemul de învățământ clasic, tradițional, ”față în față” sau adecvată unor contexte speciale, așa cum se întâmplă în perioada actuală de pandemie, când întregul sistem de învățământ, public și privat, indiferent de nivel sau ciclu curricular este închis.
Tot ceea ce înseamnӑ proces educațional de predare-învӑțare a redevenit în atenția noastrӑ sub titulatura de proces educațional la distanțӑ. Cu toții ne-am mutat activitatea în mediul on-line, am fӑcut cunoștintӑ și am ”îmblȃnzit” aplicații care faciliteazӑ învӑțarea la distanțӑ.
Învățământul la distanță desemnează o nouӑ experiențӑ de învățare, pe care elevii noștri, o experimentează cu succes.
În timp ce aceastӑ învӑțare la distanțӑ (Distance Learning) reproduce învățarea la fața locului, profesorii noștri au început sӑ ofere o instruire adecvatӑ care să permitӑ elevilor să îndeplinească standardele așteptate într-un mediu online.
Într-adevăr, implicarea resurselor digitale în procesul educațional, care să corespundă nevoilor și particularităților grupului de elevi, este o adevărată provocare.
Un avantaj al învățământului online îl reprezintă în schimb transparența. Acum părinții pot vedea cum se desfășoară o oră, pot chiar lua parte la ea, pot vedea care este limbajul folosit de profesor și felul în care gestionează anumite probleme delicate, conflicte apărute între copii. Pot să vadă și să aprecieze care este nivelul copilul lui față de nivelul clasei, pot vedea dacă copilul se confruntă cu probleme la anumite materii sau subiecte, și nu în ultimul rând, pot învăța și ei de la profesori. Un om care toata viața a lucrat cu copii, de multe ori știe cum să gestioneze situațiile de conflict, cum să se facă înțeles de către copii, cum să le explice. În calitate de părinți, putem să învățăm de la profesori.
Evaluările pot fi subiective dacă se aplică o metoda de evaluare “one to one”: profesor – elev. Dacă la învățământul clasic, colegii de clasă puteau fi martorii unei evaluări subiective, în situația în care evaluarea se face pe format profesor elev pe un canal separat față de ceilalți copii, șansele ca evaluarea subiectivă să fie descoperită și “taxată” scad drastic. Iar un părinte, chiar dacă asistă la evaluare, neavând termen de comparație cu alți elevi nu poate trage o concluzie pertinentă. Tocmai de aceea ar trebui stabilite prin programarea didactică foarte clar criteriile de evaluare iar acestea criterii să fie publice.
Ascunși în spatele unui ecran, reduși la dimensiunea unui pătrat pe monitor, participanții la o lecție online nu pot percepe limbajul corporal, inflexiunile vocilor, sau zâmbetul de apreciere al unui coleg. Toate aceste mici elemente sunt de fapt esențiale în comunicare, în dezvoltarea unui relații deschise, bazate pe încredere. Există articole care demonstrează că lipsa acestor elemente nonverbale din comunicare mărește sentimentul de oboseală. Atenția copiilor /elevilor e mai greu de păstrat căci sunt distrași de alte elemente și de faptul că este mult mai greu să intervină atunci când nu înțeleg ceva. Prelegerile și explicațiile clasice care se întind mai mult de 10 minute în mediul online obosesc elevii. Dacă în discuțiile față în față, un profesor poate “preda” o jumătate de oră fără să piardă interesul și atenția elevilor, lucrurile stau diferit în online iar elevii se simt deconectați. Soluția o reprezintă adaptarea tehnicilor de predare la învățământul online, deși, chiar folosirea celor mai moderne metode nu se ridică la nivelul învățământului clasic care presupunea interacțiune față în față..
 Nici cele mai moderne tehnici nu pot să suplinească distragerea atenției elevului de la oră și nici tentația de a face altceva. Elevii nu pot fi supravegheați la fel de bine online, comparativ cu supravegherea în sala de clasă, iar lăsarea microfoanelor pornite ca mijloc de supraveghere creează zgomot de fond și microfonie, fiind o soluție cu prea multe neajunsuri pentru a fi fezabilă.
Prin platformele și aplicațiile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii utile în predare și evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care tehnologia va îmbunătăți pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
Experiența actuală ne ajută să înţelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu atenție și în mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de noțiunea de evaluare ca document Word – adică de la simpla înlocuire a unei bucăți de hârtie cu un document electronic – și să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învățare.
Învățarea – și evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de opțiuni. Creativitatea manifestată este uluitoare. Dar nu pierdeți din vedere natura academică a misiunii – cu alte cuvinte, ce doriți ca elevii să vă arate că știu – au învățat să facă?
Profesorii care caută modalități de integrare a tehnologiei prin intermediul rețelelor de socializare în sarcini și evaluare au alegeri aproape nelimitate.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. De aceea, vă încurajăm să explorați și permiteți si elevilor să facă același lucru.
În contextele online, implicarea este absolut esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar creativitatea pe care tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.
În concluzie, învățământul online ridică multe probleme, unele legate de infrastructura deficitară, altele legate modul de desfășurare a procesului de învățare online. Problemele țin de o regândire a materiei, a modalităților de predare, a educării profesorilor, dar și de evaluarea elevilor. Există și probleme specifice vârstei elevilor căci capacitatea de concentrare a elevilor diferă în funcție de vârsta, iar tehnicile de predare trebuie să țină cont și de acest aspect.
Partea pozitivă e că folosind învățământul online, ar putea avea acces la informații și la o explicații detaliate și copiii din mediile defavorizate. Cadre didactice cu experiență pot înregistra lecții și pot oferi explicații pe diferite teme, înregistrări pe care copii le vor putea accesa în cazul în care vor mai multe detalii sau în cazul în care nu au înțeles un anumit concept.
Este de preferat învățământul clasic, care pe lângă avantajele menționate mai sus permite și o componentă de socializare, extrem de necesară copiilor. În cazuri de forță majoră, pandemii sau dezastre naturale, sănătatea primează, iar sănătatea copiilor e pe primul loc, chiar dacă procesul de învățare va suferi prin trecerea în online. Pentru a minimiza impactul învățământului online sau mixt, trebuie analizate provocările ridicate de sistemul online. În același timp merită analizate țările care au implementat deja învățământul online și merită copiată metodologia care s-a dovedit eficientă. Doar căutând soluții vom putea să le oferim copiilor un sistem de învățământ cât mai bun.