În contextul actual, când școala trebuie să răspundă exigențelor lumii contemporane, se conturează o nouă abordare educațională. Este vorba de o abordare care impune organizarea și trăirea unor experiențe variate de învățare, o abordare care încearcă să îmbine metodele active specifice pedagogiei alternative moderne cu metode consacrate specifice pedagogiei tradiționale.
Metodele complementare de evaluare nu-și propun să le înlocuiască pe cele tradiționale, ci să mai lărgească sfera competențelor, comportamentelor și atitudinilor evaluate. Pentru a realiza o evaluare cât mai obiectivă și care să solicite la niveluri diferite activitatea mentală a elevului, practica educațională a impus folosirea combinată a unui sistem de metode de evaluare, și anume: examinarea orală, examinarea prin probe scrise și examinarea prin probe practice. În mare parte, în literatura de specialitate, formele de evaluare sunt structurate în:
Metode tradiționale: probe orale, scrise, probe practice
Metode complementare (moderne): observarea sistematică a comportamentului, referatul/eseul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea.
Utilizat în evaluare, calculatorul le oferă atât profesorilor cât și elevilor, o mare diversitate de modalități. Spre deosebire de evaluarea tradițională, evaluarea cu ajutorul calculatorului este debarasată de orice elemente de subiectivism, ca și de emoțiile care-i însoțesc pe cei mai mulți dintre elevi la verificările curente și la examene. Ea economisește timpul și efortul evaluatorului care, astfel, pot fi utilizate în alte domenii.
Se schimbă deci raportul profesor-elev, prin creșterea încrederii elevilor în obiectivitatea profesorilor. Mai mult, elevii înșiși se pot autoevalua pe parcursul muncii independente pe care o depun zilnic, beneficiind zilnic de feet-back-ul atât de necesar unei învățări eficiente și performante.
Nicăieri, în literatura de specialitate, nu s- a identificat o metodă modernă de evaluare cu ajutorul calculatorului. Având în vedere faptul că școlile s-au oprit brusc, am decis să împărtășesc câteva dintre experiențele mele cu copiii raportat la evaluarea online.
Pentru probele orale putem folosi comunicarea audio-video unu la unu, sau pur și simplu camerele web în grupurile de lucru, în care copilul evaluat să poată expune răspunsul la o întrebare sau la o lecție învățată.
Referitor la probele scrise, pot spune că nu sunt elocvente în online, ca și probe de evaluare.
Probele practice…doar dacă au aplicabilitate în mediul electronic.
Pentru referate și proiecte putem folosi instrumente de management al conținutului pentru încărcarea acestora și evaluarea ulterioară de către profesor. Sau putem folosi e-mailul pentru transmiterea spre evaluare a materialului, iar legat de proiecte (modele, schițe) se poate filma prezentarea și apoi se poate posta on-line.
Instrumentele de evaluare online ne pun la dispoziție o gamă largă de posibilități de evaluare, uneori tehnica fiind mult mai pregătită decât suntem dispuși să explorăm. Totodată online-ul pune la dispoziția evaluatorului un set de standarde și specificații dedicate instruirii asistate de calculator.
Să nu uităm de faptul că înainte de toate, evaluarea trebuie să fie completă, continuă și corectă, iar pentru a realiza acest lucru este necesar ca toți elevii să fie conștienți de aceste lucruri. În on line, marea problemă o constituie verificarea identității.
Deși metoda de evaluare cu ajutorul calculatorului este folosită încă prea puțin, în școala românească de toate gradele, începuturile sunt promițătoare, iar numărul adepților utilizării ei în evaluarea curentă și la examene crește. Integrată procesului de instruire, evaluarea asistată de calculator ar trebui să capete o mai mare extindere în rezolvarea de probleme. Acest proces permite studiul pe bază de experiență care, asociat cu utilizarea materialului imprimat pe calculator, îi oferă elevului un mod interactiv de construire și asimilare a noilor cunoștințe, concomitent cu posibilitatea de a verifica dacă ceea ce a învățat este corect sau nu.
Evaluarea este un proces care pe lângă faptul că implică subiecți concreți și are efecte în mintea și conștiința elevilor, ea implică aproape în toate cazurile și judecăți de valoare, raportate la valori morale și la însușiri de caracter.
BIBLIOGRAFIE:
Chereja Florica, (2004)- Dezvoltarea gândirii critice în învățământul primar, Ed. Humanitas Educațional, București
Chiș, V., (2005)- Pedagogia contemporană, pedagogia pentru competențe, Cluj
Ioan Cherghit, (1973)- Metode de învățământ, Editura Didacică ș Pedagogică, București
Oprea, Crenguța- Lăcrămioara, (2007)- Strategii didactice interactive, Editura Didacică ș Pedagogică, București